Tot un drac - logo

joi, 24 noiembrie 2011

Euroins, parte a BCR Asigurari

Problema

Vinerea trecută am reușit să-mi buşesc maşina. Mai exact, vineri dimineaţă, în drum spre locul de muncă, am intrat din spate într-o dubă. Locul accidentului a fost bulevardul N. Iorga, la intersecţia cu Şoseaua Naţională, aproape de Podul de Piatră. Dat fiind faptul că se circula bară la bară şi pe acea porţiune abia se prinde puţină viteză, piciorul meu era ferm fixat pe acceleraţie. Aşa că, atunci când duba din faţa mea a pus frână brusc la trecerea de pietoni, eu nu am mai avut timp sa pun frână la timp şi am intrat exact în bara lui de protecţie, bine dotată cu un cârlig de tractare.

Ca daune, duba avea bara de protecție îndoită şi crăpată şi ușa din spate puţin îndoită. La mine -bara spartă, grila de la radiator boţită, capota puţin îndoită şi un far crăpat. Cel mai interesant lucru a fost prima reacţie a victimei. După ce se dă jos din maşină, constatăm daunele, tragem maşinile în prima zonă liberă pe dreapta. După care omuleţul, un bătrân atât de simplu, după vorbă, după port, se pune şi dă telefon. Şi nu dă telefon la poliţie, ci la singura persoană vrednică să-l sfătuiască în momente de criză: Preotul. Am rămas perplex. Eu sunasem la muncă să anunţ că întârzii. El a considerat necesar să anunţe popa din sat că a făcut buba. Şi de aici au început problemele.

Nici unul dintre noi nu avea formular de constatare amiabilă. Pe lângă asta, pe omuleţ nici nu-l interesa RCA-ul meu. Puteam nici să nu am. Preotul îl sfătuise să cadă la pace şi să ia de la mine câţi bani poate. Pe de o parte, are dreptate. La cât durează până plătesc firmele daunele pe RCA, ai timp să strângi bani de o nouă maşină. Că p’aia veche o păstrează service-ul până îşi ia banii. Aşadar omuleţul era complet setat să-i dau bani şi nimic altceva. Până la urmă, ne-am înţeles la 400 RON. Nu ştiu cât costă o bară de protecţie de Transporter şi nici cât costă îndreptarea şi vopsirea părții din spatele dubei, dar cred că ar fi costat mai mult de 400 RON în service. Bun... de rezolvat am rezolvat cu omul. Dar cu maşina mea ce fac? Dat fiind faptul că nu aveam bani la mine, a rămas că ne întâlnim mai pe seară. Până seara am avut timp să mă documentez.

Soluţia

Pentru ca eu să-mi pot repara maşina trebuie să am formularul de constatare amiabilă. Cu formularul mă duc la asiguratorul meu, respectiv mirifica şi mirobolanta firmă Euroins, pentru a obţine autorizaţia de reparaţie. Cu autorizaţia de reparaţie bag maşina în service. OK. Uşor de zis, greu de făcut. Primul pas. Încerc să obţin un formular de constatare amiabilă. Pe lângă faptul că am întrebat pe toţi cunoscuţii dacă au aşa ceva, am căutat pe net. Se pare că nu e ceva ce poţi downloada şi printa. Că e colorat şi are şi indigo pentru a crea 2 exemplare. Tot pe net aflu că acesta se poate obţine de la asigurator. Intru pe situl Euroins şi caut centrul de daune din Iaşi. Aşa aflu uimit că singurul centru de daune al firmei e la Bucureşti. Pentru restul fraierilor din ţară “puteți să ne trimiteți un mesaj pe adresa de email daune.tara@euroins.ro”. Trimit mail. Nu am primit răspuns nici până în ziua de azi, aproape o săptămână.

Bun. Atunci caut centru de vânzări în Iaşi. Aşa aflu că în Iaşi sunt 2 sedii: unul pe Canta şi unul pe Independenţei. Dintre cele două, doar cel din Canta are date de contact, adică email şi telefon. Încerc email. Din nou, nici un răspuns până azi. Încerc telefon. Aici era ceva ciudat. Nici măcar nu se conecta ca să sune la ei. Iniţial am crezut că mi s-a defectat mie telefonul. Sun soţia. La ea mergea perfect. Mai încerc de câteva ori la Euroins. La fel. Probabil că oamenii nu au interes să le răspundă clienţilor. Atunci fac ceva pe Euroins. Problema mea era să obţin formularul de constatare amiabilă. Dat fiind faptul că fiecare asigurator are aşa ceva, caut alt asigurator. Îmi aduc aminte că în Carrefour Felicia este un broker care face asigurări pentru mai multe firme. Dar acolo doar se încheie asigurări. Nu au centru de daune. Oare au aşa ceva?

Termin programul la muncă la 18:00. Ajung la Carrefour şi constat cu uimire că au formulare din alea. Iau unul. Domnişoara îmi spune binevoitoare: “Luaţi două, poate greşiţi pe primul”. Probabil e mesajul standard pentru oricine are nevoie de aşa ceva. Substratul afirmaţiei este: “Dacă eşti destul de prost să faci accident, probabil eşti destul de prost încât să greşeşti formularul. Aşa că ia două!!!”. Iau formularul şi mă întâlnesc cu omuleţul pentru a-l completa. Din start el mă anunţă că nu scrie el. Aşa că scriu eu pentru amândoi. Mi-a dat binevoitor toate datele de pe asigurare, permis, certificatul maşinii. După ce am completat formularul m-am mai liniştit. Deşi eram uşurat de 400 RON. Omul, mulţumit de soluţionarea problemei, îmi spune: “Maşina boţită nu mai e maşină. Mult noroc cu reparaţia” şi se face nevăzut, după ce mă asigură că o să mă ajute dacă mai am nevoie de ceva de la el. Ba mai mult. Era atât de pornit împotriva RCA-ului, încât nici nu a vrut copia lui după formular.

Cel mai probabil omul nu o să-şi repare maşina. Sau dacă şi-o repară, o face el singur prin îndreptarea şi cârpirea barei de protecţie cu sârmă. Oricum maşina arăta de parcă trecuse prin două războaie şi era folosită doar pentru căratul roşiilor la piaţă. Aşa că probabil e mulţumit că a încasat uşor 400 lei şi dus a fost. Eu, în schimb, am rămas cu Euroins. Dat fiind faptul că am completat formularul vineri seara, ştiam că până luni nu dau de asigurator. Dar am fost totuşi până la sediul de pe Canta pentru a afla programul sâmbătă dimineaţă: L-V: 8:30 - 17:00.

Euroins

Luni, la 8:30, eram prezent la sediu. Sediul, o "imensitate" de încăpere de 3 metri pătraţi în care erau înghesuite 5 birouri. Dau "Bună ziua" şi întreb cu cine trebuie să vorbesc pentru o adeverinţă de reparaţie. Dintre cele 5 persoane, eu trebuia să vorbesc cu a şasea. Care nu era prezentă. Sunt invitat să iau loc să aştept. Singurul scaun pe care am putut sta era exact în uşă, uşa pe care intrasem adineaori, blocând astfel accesul întregului sediu. După 5 minute de aşteptare în care asist la discuţii despre cadouri de Crăciun pentru odraslele angajaţilor Euroins şi rezistenţa acestora în mâinile respectivelor odrasle, apare domnişoara/doamna pe care o aşteptam. Încep să-i expun problema şi după 3 minute, în mijlocul expunerii, mă întrerupe abrupt: “Nu cu mine trebuie să vorbiţi. Mergeţi în Nicolina, pe străduţa de lângă OMV la dreapta şi la service-ul de după 100-200 de metri mai încolo, îl căutaţi pe domnu’ Dănuţ.” Simţind cum mi se urcă sângele în faţă şi cu asidue încercări de represie a sentimentului de furie, cer lămuriri. Astfel aflu că “Domnu’ Dănuţ” se ocupă de daune, nu îl cheamă doar Dănuţ, ci şi Burlacu, şi tot de la dumneaei aflu numărul de telefon. Bine. Mă duc la muncă fiindcă deja sunt în întârziere.

Până la pauza de masă încerc să dau prin telefon de “domnu’ Dănuţ”. Aşa aflu că treaba cu nerăspunsul la telefon este o politică general valabilă pentru întreg grupul Euroins. După 20-30 de apeluri la care “domu’ Dănuţ” nu binevoieşte a răspunde, îmi iau inima în dinţi şi mă duc acolo. Ajuns la respectivul service, aflu că “domnu’ Dănuţ” lucrează în sediul BCR Asigurări. Deja încep să-mi pun semne de întrebare. Ce treabă are Euroins cu BCR Asigurări? Se pare că Euroins nu îşi permite să aibă centru de daune propriu, aşa că lucrează cu un colaborator. Domnu Dănuţ are un birou (birou cu sensul de masă, nu încăpere) în sediul BCR Asigurări. El are program de la 9:00 până la 14:30 şi el e singurul care deschide dosare de daună pentru Euroins, pentru tot judeţul Iaşi. După o aşteptare de 10 minute până termină de completat dosarul celui dinaintea mea, discută şi cu mine. Îi spun problema, îi explic că nu vreau altceva decât o adeverinţă de reparaţie şi, după încă o declaraţie dată în legătură cu circumstanţele accidentului şi câteva poze ale maşinii, primesc foaia de hârtie.

Deznodământul

Acum maşina e în service. Se pare că reparaţia costă 1120 RON. Am scăpat mai ieftin decât dacă aş fi avut casco. Se pare că am făcut o alegere bună renunţând la casco acum 2 ani. Acesta este singurul incident din ultimul an. Dacă aş fi avut casco, aş fi plătit în jur de 1500 RON pe an. Plus franciza de 100 de euro per incident care ar fi ajuns 1900 RON. Aşa că eu am plătit 1500 ron cu tot cu despăgubirea celuilalt.

8 comentarii:

  1. ...daca nu conduci atent...si iti faci asigurare la Euroins.
    Asigurarea ieftina, pe drumuri te pune.

    RăspundețiȘtergere
  2. Stiam asta. Dar nu am constientizat niciodata ca o sa am eu probleme. Ma gandeam ca doar amaratul pe care-l pocnesc o sa aiba de suferit. Se pare ca am fost egoist si am picat in propria groapa.

    RăspundețiȘtergere
  3. ...celalat,avea asigurare sau ITP valabil ? Ai verificat inainte de a primi bani de la tine.Ce masina ai , poate ma imprumuti si pe mine cu câteva sutare cu data scadenta la Sfântul Asteapta....

    RăspundețiȘtergere
  4. Le avea pe amandoua valabile. Am scris in articol "Mi-a dat binevoitor toate datele de pe asigurare, permis, certificatul maşinii." Eu am completat datele de pe ele in certificatul de constatare amiabila. Am facut si poze tuturor actelor.

    RăspundețiȘtergere
  5. Buna ziua, nu.mi dati si mie nr domnului Danut? Am fost lovita de un domn cu asigurare euroins si vreau sa o repar in iasi. Am certificatul de constatare si dupa sarbatori trebuie sa rezolv problema.
    Multumesc

    RăspundețiȘtergere
  6. A trecut ceva vreme de cand am patit incidentul si e posibil ca domnul Danut sa nu mai lucreze pentru Euroins. Am sa va dau totusi numarul, dar nu in comentariu. Trimiteti va rog un email la adresa mentionata in pagina de contact si va voi raspunde cu numarul de telefon al domnului Danut Burlacu.

    RăspundețiȘtergere
  7. Imi puteti da va rog nr domnului danut? Am oarecum aceeasi problema

    RăspundețiȘtergere
  8. Cine poate oferi numarul "domnului" Danut, se pare ca iar se tine de magarii...

    RăspundețiȘtergere