Tot un drac - logo

joi, 25 august 2011

Antreprenor de Iaşi - Ep. 4

Zilele trecute mi-am amintit de primul meu job. Şi dacă tot mi-am amintit, am zis să vă povestesc şi vouă despre modelele de business ale antreprenorilor români şi evenimentele rezultate din acestea.

Data trecută v-am povestit despre George, care era un băiat de zăhar stricat de anturaj. Astăzi vreau să vă povestesc despre un alt personaj care, mult asemănător lui George, a fost influenţat enorm de către anturaj, dar, spre deosebire de cel menţionat anterior, nu îl ajuta nici capul. Este vorba despre fratele mai mic al patroanei. Spre ruşinea mea, am uitat cum îl cheamă. Florin... Ştefan... Chiar nu reuşesc să-mi amintesc. Oricum, numele este irelevant. Ceea ce contează totuşi este tipul de om reprezentat de către acest personaj şi ceea ce înseamnă el.

Tipul era într-o clasă mică de liceu şi, ca marea majoritate a generaţiei lui, era reprezentat de nişte mentalităţi complet eronate. În primul rând, era ideea că toată lumea îi vrea binele şi că el e mai presus de toţi. El era sau voia să fie “tovarăş” cu toată lumea. Şi mai avea un vis. Acela că atunci când va termina liceul o să îşi facă şi el sala lui de net, exact cum avea şi cumnatul său, domnu’ Radu.

Se întâmpla uneori să stea şi el seara cu mine la sală. Şi atunci veneau pe la sală prieteni de-ai lui sau colegi de școală. Era un fel de adunare sau reuniune a găştii acolo iar el, în calitate de rudă a patronului, îşi permitea să se comporte ca un mini zeu. Pieptul scos în faţă, privirea semeaţă care strălucea mai tare decât gelul din creasta făcută acasă şi mersul apăsat îi permiteau să se ridice peste ceilalţi colegi şi să arunce cu gratuităţi. “Stai mă şi tu o oră la staţia aia. Hai că te văd că eşti pârlit.” Şi cu o atitudine de mare mahăr se afişa în faţa persoanelor din jur. Eu nu puteam face altceva decât să-l las să-şi facă meandrele. La urma urmei, era sala surorii lui. Şi erau foarte apropiaţi.

Toată atitudinea asta s-a terminat bursc într-o zi în care a venit la sală un coleg de-al lui care probabil avea şi calculator şi net acasă şi, după ce omuleţul meu s-a afirmat cu “Stai la calculator pe net, că te las eu.” a primit răspunsul “Marş mă cu ciurucurile tale de aici”. Asta a fost palma care l-a retrezit la viaţă. Atunci a realizat el că de fapt sala nu-i a lui, calculatoarele nu-s ale lui şi cu greu pot fi numite calculatoare. Aşa că a plecat cu coada între picioare şi câteva zile nu l-am mai văzut la sală.

Un alt episod ceva mai ieşit din comun legat de el a fost într-o zi când, cu o falcă în cer şi una în pământ se întoarce de la școală şi intră în sala de net nervos. Aruncă ghiozdanul pe un scaun. În sală era pustiu. Se întoarce către mine: “Dă-mi repede o ţigară că-s nervos!” Mă uit la el... mă gândesc vreo cinci secunde şi după îi dau o ţigară. El o ia, iese în pragul sălii şi o aprinde. Trage două fumuri unul după altul şi pufăie îmbufnat. Eu ies după el:

Eu: -Ce-ai păţit?
El: -Nimic.
Eu: -Cum nimic. Te văd că ai draci. Zi ce s-a întâmplat. Poate pot să te ajut.
El: -N-ai cum. M-am enervat pe Geta (Am să-i zic Geta fiindcă nici pe ea nu mai ştiu cum o cheamă. Era iubita lui şi, în acelaşi timp, colegă de şcoală sau clasă)
Eu: -Da ce ţi-a făcut?
El: -Ei... e complicat.
Eu: -Zi măi, ai prins-o cu altul? Ce ţi-a făcut?
El: -Mama ei de târâtură. (S-a dezlănţuit brusc) S-o mai prind vreodată în faţa mea şi-o calc în picioare. Acuma am venit de la liceu. I-am prins una peste bot de i-am întors gura la spate.
Eu: -Da zi omule de ce... Ce s-a întâmplat?
El: -Nu i-a venit.
Eu: -Cine?
El: -Ştii tu... ca la femei. Nu i-a venit luna asta. Trebuia să-i vină ieri şi nu i-a venit.
Eu: -Păi şi de când nu ţi-ai mai tras-o cu ea?
El: -Păi tocmai asta e. Că noi n-am făcut-o de acum două săptămâni. Sigur şi-a tras-o cu altul de a rămas borţoasă. De asta am articulat-o.

Un zâmbet mi-a apărut în colţul gurii. I-am explicat pe parcursul a două ore cum e cu ciclul de 28 de zile al femeilor şi cum acum două săptămâni era cea mai fertilă. Ba mai mult. Înainte să pedepsească fata pentru o crimă inexistentă, să se convingă de motive. I-am spus să meargă frumos la farmacie, să ia un test de sarcină şi să verifice. I-am mai explicat şi că e posibil la orice femeie să întârzie fără motiv câteva zile, mai ales dacă nu lua anticoncepţionale. Şi l-am mai şi apostrofat pentru faptul că nu ştia deja toate astea şi, mai ales, fiindcă nu a folosit prezervativ.

După ce i-am explicat toate astea, s-a liniştit. S-a dus acasă şi a furat 10 lei, cât era pe vremea aia un test de sarcină, şi a mers la farmacie. După a trecut din nou pe la sală să mi-l arate şi să mă întrebe dacă-i bun. Apoi s-a dus către casa ei ca să îşi ceară scuze şi să rezolve problema. Fata l-a crezut. Probabil era şi ea cam săracă cu duhul. Testul a fost negativ. I-am explicat că testele nu sunt sută la sută sigure şi că nu e totul gata. La vreo 3 zile după acest episod, a apărut într-o dimineaţă la sală cu un zâmbet dintr-o ureche în alta. Îi venise.

Iar eu nu pot decât să mă întreb... Dacă el e viitorul antreprenor ieşean, dacă el aşa învaţă să facă business şi dacă singura lui metodă de a rezolva problemele e cu punmul, ce ne aşteaptă? Dacă el îşi dă gratis produsul către prieteni doar pentru a se făli şi fuge ruşinat la primul semn de competiţie, cum te poţi aştepta ca el să facă business? Dacă atunci când întâmpină o problemă mai întâi reacţionează şi abia după aceea gândeşte, cum mă pot baza pe el ca viitor pilon al economiei româneşti?

În fine. Iar m-am aprins inutil fiindcă mă deranjează mentalităţile celorlalţi. Şi dacă tot m-am aprins inutil, ştiţi cine se mai aprindea inutil? Dacă nu, veţi afla în episodul următor.

3 comentarii:

  1. si totusi, unde sunt episoadele 2 si 3 ?

    RăspundețiȘtergere
  2. http://totundrac.blogspot.com/2011/08/antreprenor-de-iasi-ep-2.html
    Ep 2

    RăspundețiȘtergere
  3. Ep 3 http://totundrac.blogspot.com/2011/08/antreprenor-de-iasi-ep-3.html

    RăspundețiȘtergere