Tot un drac - logo

miercuri, 24 august 2011

Am fost pe acoperişul lumii...


Asta dacă presupunem că lumea mea se rezumă la Iaşi, iar acoperişul e etajul 13 al Hotelului Unirea. Să vă explic. Zilele trecute am avut un eveniment ceva mai deosebit în familie şi am ieşit împreună cu soţia la cină, la Restaurant Panoramic. Nu mai fusesem anterior în acest local şi am zis că ar fi plăcut să încercăm ceva nou. Să facem o schimbare.

Aşa că am rezervat o masă pentru două persoane “la geam”. Citisem în prealabil câteva review-uri pe net (aici, aici şi aici) şi am înţeles că degeaba mă duc la Panoramic dacă nu am masă “la geam”. Aşa că am rezervat masa la geam, pentru două persoane, pentru ora 7 seara. Din review-uri citisem că restaurantul ar fi un simbol de eleganţă şi că e deosebit să mergi acolo ... că e ceva ce n-ai mai văzut în viaţa ta.

Fiind abia ieşit de la muncă eram îmbrăcat în blugi şi tricou. Soţia, asemănător. Pe drum spre restaurant, ne făceam probleme de posibilitatea în care nu ne primesc datorită ţinutei. Dar am ajuns acolo. Complet eronat. Nici măcar nu se apropie de Casa Bilius din Copou. Lumea era îmbrăcată foarte relaxat, atmosfera era una călduroasă, aproape familială.

Aşadar, mă înşelasem de două ori. Restaurantul nu reprezintă eleganţa dusă la extrem, şi nici nu există un dress code. Apoi ne-am relaxat complet. Bine... ca să fiu corect, nu e nici ultima scursură de terasă. Adică tot sunt feţe de masă, şervetul fiecărui client e din material textil şi nu din hârtie, vezi draperii mai calitative la geamuri, iar sarea şi piperul sunt în râşniţe, pentru a păstra gustul şi savoarea condimentului proaspăt măcinat. Dar, deşi scaunele sunt din piele, tot mai vezi o gaură. Probabil nişte clienţi nemulţumiţi. Iar în urma unor retuşuri la draperii, erau uitate nişte bolduri pe pervazul care purta urmele unui şters de praf mai fugitiv.

Mancarea a fost ok. Deşi nu se respectă reţetele consacrate pentru felurile prezentate, mă gândesc la faptul că bucătarul le adaptează la posibilităţile pieţei şi anotimpului. Se merge mult pe principiul “Nici prea, prea, nici foarte, foarte!”. Probabil că astfel reuşesc să mulţumească pe majoritatea clienţilor. Preţurile, în schimb, sunt peste medie. Pentru două persoane, felul doi plus un desert, udate cu două Nestea şi-o limonadă au ajuns la 100 lei. Şi nu ne-am aruncat la cine ştie ce specialitate de viţel, raţă sau crocobrontozaur.

De fapt, 90 lei mâncarea şi 10 lei bacşişul. Şi asta pentru că servirea a fost ireproşabilă. Chelnerul a fost foarte prompt în absolut orice rugăminte sau cerinţă am avut. Este totuşi posibil ca promptitudinea să fi venit din faptul că noi eram la una din singurele 4 mese ocupate din tot restaurantul. Dar nu m-a deranjat. De obicei, un restaurant plin ajunge să sune ca o cantină din cauza clinchetului tacâmurilor când ating vesela. E un zgomot care pe mine mă deranjează şi e greu a fi acoperit de muzică. Apropos de muzică. În Panoramic, ambientul sonor a fost propice unei cine relaxante. Reuşea de minune să rupă monotonia fără a te agasa totuşi cu un sunet strident. Exact cât trebuie.

Probabil că fiecare client al restaurantului ajunge acolo îmbiat de expectanţa panoramei. Şi merită. Cât am stat acolo şi am luat masa, a venit un întreg grup de copii doar cu scopul de a face poze. Şi s-au căţărat pe pervazurile geamurilor şi au făcut o groază de poze. Asta până când acelaşi chelner le-a atras atenţia într-un mod politicos că în restaurant se mănâncă şi se preferă o atmosferă mai liniştită. Fără râsetele lor zgomotoase. Aşadar, panorama atrage pe toţi. Eu sunt curios dacă toţi cei ce văd pentru prima dată Iaşul de sus îşi caută propria locuinţă prima dată. Şi eu şi soţia asta am făcut.

În concluzie, restaurantul e în general ok. Nu o să revenim prea curând acolo fiindcă, din punctul nostru de vedere, nu a fost extraordinar. Dar, odată la 1-2 ani, merită.

2 comentarii:

  1. mai pe acoperisul lumii e in turnul de televiziune din Galati, panorama e foarte faina, restaurantul nu prea si trebuie sa platesti si 10 lei de persoana liftul pana sus

    RăspundețiȘtergere
  2. Măcar aici liftul e gratis. Dar daca voiai să opreşti la alt etaj în afară de 13 (acolo unde e restaurantul), îţi trebuia cartela de la camera unde erai cazat. Altfel nu mergea liftul.

    RăspundețiȘtergere